Reiki este o metoda de vindecare şi echilibrare fondata in Japonia de catre Mikao Usui (1865-1926) şi care se afla in continua raspandire graţie simplitaţii şi absenţei efectelor nedorite, metoda fiind utilizata atat ca practica individuala cat şi in spitale. In esenţa, vindecarea/echilibrarea prin terapia Reiki survine in urma aplicarii mainilor de catre terapeut pe corpul pacientului, caruia ii este transmisa o  energie vindecatoare ale carei efecte benefice se instaleaza spontan, fara intervenţia conştienta a terapeutului. Reiki face parte din tehnicile de vindecare prin energie intre care Qi Gong şi Therapeutic Touch. Aspectele paradoxale ale acestei tehnici şi anume: iniţierea prin acordaj, obligatorie pentru viitorul practicant Reiki precum şi transmiterea energiei vindecatoare la distanţa şi in timp sunt contestate pe buna dreptate intrucat ştiinţa nu poseda certitudini asupra conceptului de energii vitale subtile. Ceea ce savanţii masoara in prezent (biofotoni, radiaţii cu frecvenţe extrem de joase sau alte emisii electromagnetice) sunt epifenomene sau fapte care trebuie considerate drept "energii vindecatoare". Cu toate acestea, se inmulţesc dovezile experimentale conform carora tehnicile energetice pot influenţa sistemele celulare sau biologice şi chiar materia nevie. Sistemele ţinta folosite in studiile efectuate pana acum includ organisme monocelulare, plante, animale de laborator, preparate celulare (celule sanguine şi canceroase, neuroni), activitaţi enzimatice, reacţii chimice in sisteme apoase şi fiinţe umane.

In cercetari independente efectuate in anii 80, Dr. Robert Becker şi Dr. John Zimmermann au incercat sa descifreze fenomenele care au loc in timpul terapiilor Reiki. Ei au gasit ca nu doar undele cerebrale (EEG) ale terapeutului şi cele ale pacientului devin sincronizate in ritmul alfa, caracteristic relaxarii profunde şi meditaţiei, ci şi pulsurile cardiace ajung la unison cu frecvenţa de oscilaţie a campului magnetic terestru, cunoscuta sub numele de Rezonanţa Schumann. In aceste momente, campul biomagnetic al mainilor terapeutului Reiki este de aproximativ 1000 de ori mai intens decat in stare normala, insa nu din cauze interne. Conform explicaţiei Dr. Becker, "undele cerebrale" nu raman confinate la nivelul creierului ci calatoresc prin corp prin sistemul perineural, tecile de ţesut conjunctiv care inconjoara nervul. In timpul tratamentului, aceste unde, la inceput ca impulsuri relativ slabe la nivelul talamusului din creierul practicantului Reiki, calatoresc cu energie sporita prin sistemul perineural ajungand şi la nivelul mainilor. Acest efect este indus in persoana tratata, iar Becker sugereaza ca prin acest mecanism este declanşata şi controlata refacerea structurilor lezate şi reechilibrarea organismului pacientului. Acesta este un alt aspect "miraculos" ale practicii Reiki, şi anume, atat terapeutul cat şi pacientul beneficiaza de tratament şi echilibrare, ceea ce face ca metoda sa fie foarte eficace.

Toni Bunnell (1997) sugereaza existenţa in timpul tratamentului, a unei conexiuni la nivel de camp bioenergetic intre terapeut şi campul terestru ceea ce permite practicantului Reiki sa se cupleze la "sursa de energie infinita" sau "campul de energie uiversala" prin intermediul Rezonanţei Schumann. Prof. Paul Davies şi Dr. John Gribben analizeaza in lucrarea "The Matter Myth" (1992) din perspectiva fizicii cuantice posibilitatea existenţei unui "univers viu" in care totul este interconectat intr-o "reţea de interdependenţa complexa". Toate aceste elemente susţin veridicitatea trairilor de "unicitate globala" şi "conştiinţa extinsa" relatate de cei care sunt trataţi sau se autotrateaza prin Reiki precum şi posibilitatea transmiterii energiei Reiki la distanţa prin campuri scalare.

In SUA, Zimmermann (1990) şi Seto (1992) in Japonia au studiat indeaproape puternicul biocamp pulsator emis de mainile practicanţilor Reiki in timpul şedinţelor de tratament. Ei au descoperit ca frecvenţa biocampului se afla in coerenţa cu undele cerebrale (EEG) şi baleiaza in ambele sensuri o gama de frecvenţe cuprinsa intre 0,3 şi 30 Hz fiind focalizata pe valorile 7-8 Hz (starea alfa, care este şi rezonanţa Schumann!). Cercetari medicale independente au aratat ca aceste frecvenţe stimuleaza vindecarea corpului uman, anumite valori fiind specifice pentru diverse ţesuturi. De exemplu, 2 Hz favorizeaza regenerarea nervilor, 7 Hz - creşterea ţesutului osos, la 10 Hz este declanşata repararea ligamentelor, iar 15 Hz stimuleaza formarea vaselor capilare.

Cercetari minuţioase arata ca Reiki scurteaza timpul de vindecare, reduce stresul, scade tensiunea arteriala şi diminueaza durerile. Doua dintre acestea merita o foarte succinta prezentare:

- Efectul tratamentului prin aplicarea mainilor asupra gradului de vindecare a ranilor a fost evaluat in raport cu martori (trataţi de persoane care nu au fost iniţiate in Reiki) in cadrul unui studiu efectuat de Wirth şi colab. (1993).  Gradul de epitelizare in zilele a 5-a şi a 10-a de tratament au fost de 50% şi respectiv 83% la lotul tratat cu Reiki faţa de 0% şi, respectiv, 33% la lotul martor.

- Efectele Reiki asupra durerii şi starii generale a pacienţilor: 120 de participanţi la studiu au fost distribuiţi aleatoriu in 4 grupe: Reiki, fals-Reiki, terapie prin relaxare şi fara tratament. Analiza statistica a relevat faptul ca: - Reiki este eficient in reducerea durerii, depresiei şi anxietaţii; - modificarile induse de terapia Reiki persista perioade lungi de timp; - acordajele par sa reprezinte o componenta esenţiala a terapiei Reiki; - pacienţii cronici care sunt stresaţi şi au dureri tind sa fie receptivi faţa de aceasta terapie. (Linda J. Dressen & Sangeeta Singg, 1998)